Daniel Tăut este din Satu Mare și a început să concureze în competițiile columbofile în anul 2012. Rezultatele nu au întîrziat să apară și, pentru că pasiunea nici ea n-a întîrziat să se predea în familie, fiul său, Nicholas, a devenit și el, la numai 9 ani, columbofil. Anul acesta participă împreună, fiecare la campionatul destinat categoriei sale de vîrstă și, pînă în prezent, fiecare a reușit să-și claseze porumbeii printre primele locuri în top – lucru pe care nu l-ar fi reușit, după spusele lui Daniel, fără o administrare corectă a mîncării Beyers, „mîncarea care face diferența”.

imagine

imagine

Cînd ați ajuns să faceți performanță în columbofilie?

Mai serios, am început să concurez în anul 2012. În anul 2013 au apărut și rezultatele – în 2012 la etapele de pui și în anul următor la etapele mai mari. De atunci concurez anual.

Aveți porumbei și în columbodroame?

Nu. Deocamdată particip numai în campionatul național și atît. Probabil că de la anul vom încerca și la columbodroame.

Ce locuri importante obținute anul acesta în competiții aveți în palmares?

Etapa de Godollo – de pe data de 19.05 –  unde am obținut locul 1, 2 pe lansare, locul 3 la crescător, cu 14 păsări clasate din 38 angajate. O altă etapă care mi-a adus un loc 2, cu diferența de 2 m/minut viteză, între locul 1 și locul 2. Și încă una – ultima, de pe data de 14.07 – mi-a adus locul 1, 5 pe lansare și locul 1 la echipă, la crescător. Mîncarea a făcut diferența, cu siguranță.

Anul acesta mi-am făcut o cușcă nouă și am zburat numai cu tineretul – cu păsările din 2016. Practic, zburăm atît pe numele meu, cît și pe numele copilului, pentru că și el e mare columbofil și etapele mari au fost cîștigate, de fapt, de el; pe mine am pus doar cinci porumbei, iar restul au fost pe numele lui – Nicholas Tăut. De fapt, chiar datorită lui m-am reapucat de porumbei. El are 9 ani și e deja mare membru columbofil și porumbeii lui chiar cîștigă.

Ce etape preferați?

Băgăm porumbei cam la toate, mai puțin la cele de maraton. Anul acesta am luat de la echipa porumbei360.ro o serie de pui și ceva din zburători și mi-au plăcut foarte mult, mi-au trimis pui din familia lor de suflet. Revenind la etape – jucăm viteză-demifond, iar în 2015 am fost locul 2 pe zona de Vest la pasăre și acum Nicholas este an de an, în campionatul copiilor, în primele trei locuri. Oamenii spun că e mai ușor la copii pentru că trebuie mai puține etape și se poate alege, dar de anul trecut a început și campionatul copiilor să fie unul mai serios, mai luat în calcul. Participă și anul acesta – încă nu sînt omologate rezultatele și așteptăm să le vedem.

imagine

Ce alți porumbei aveți în crescătorie? Aveți o linie personală, sau aveți și de la alți columbofili celebri?

Ce am, în principal, am de la Stelian Dumitran – din familiile lui de porumbei. Anul trecut am mai luat porumbei Drapa, Van Dyck, Diels - și mai am Gaby Vandenabeele. Am reușit să am cîțiva porumbei originali și practic din ei sînt porumbeii pe care căutăm să-i urcăm în clasamente.

Cîți porumbei aveți la lotul de zbor?

Anul acesta am început cu 35 de porumbei. În principal, vor fi în jur de 80 de păsări la maturi și puii vor fi mai mulți – vreau să scot în jur de 100 de păsări; îi zburăm și apoi toamna facem selecția.

Ce sistem, ce metodă de zbor practicați?

Văduvie. Le arăt femelele, normal - și la îmbarcare, și la sosire. Femelele așteaptă acasă.

Aveți anumite zboruri înaintea marilor etape, cum îi antrenați?

Cam trei antrenamente pe săptămînă.

La ce distanțe?

60 de kilometri, pentru că aceasta este distanța maximă la care pot să merg pe culoarul de intrare, pentru că apoi e granița și nu putem merge mai departe.

Puii cîte zile au cînd îi angajați la etapă?

Și anul acesta vor fi practic trei serii. Vor fi pui care vor avea probabil o lună de la înțărcare – cei mai tineri. Ei vor avea angajările numai pentru experiență, nu vor concura neapărat să cîștige. Sigur că sînt și excepții, ca o pasăre angajată pentru prima dată la o etapă mai lungă să vină în față. Practic rezultatele au venit după ce am trecut pe Beyers.

Ce folosiți de la Beyers?

Tot ce folosesc este de la ei – 100% Beyers. Am luat zece tipuri de mîncare, am desfăcut zece saci și cînd am văzut cum arată mîncarea, le-am administrat-o. Nu am neapărat un program sau o schemă fixă de administrare. Totul e în funcție de etapă, de distanță, de intensitatea și de direcția vîntului.

Ați trecut pe Beyers din anul acesta, sau foloseați și înainte produsele lor?

De anul acesta. Voiam și în trecut, dar nu reușeam să rezolv problema transportului. Acum sînt și reprezentat Beyers pe zonă și e totul mult mai ușor. Acum că dau în Satu Mare mîncare de la Beyers tuturor, mi se pare că încep să mă bată și ceilalți.

Ce schimbări ați observat la porumbei?

Mănîncă 60% din întreaga cantitate pe care o mîncau înainte. Am avut probleme cu ei, pentru că acesta este un alt tip de mîncare și atunci cînd am început, nu am știut cum să o administrez. E o mîncare mult prea bună, foarte bună, e mîncarea, consider eu, perfectă pentru porumbei. Atunci, trebuie dată cu măsură, să știi cum și ce să faci. Practic am început să dau porumbeilor urmînd schema afișată pe site. Nu am făcut eu nicio invenție; m-am uitat la ea și am respectat-o. Apoi, la ultimele etape, am început s-o personalizez, s-o adaptez necesităților existente. S-au văzut, drept urmare, rezultatele. Am pierdut două etape  - am primit bătaie 0,5 m pe minut, viteză – mi-a băgat cineva șapte păsări, altfel toate ultimele cinci etape ar fi fost ale mele. Campionatul în Satu Mare este unul destul de puternic – concursurile țin cîte 5 minute, nu e ca în alte zone în care țin cîte jumătate de oră sau chiar o oră întreagă. Aici dacă vin păsările, vin în alea 3 minute și ai și șanse să clasezi. Diferența între locul 1 și altele e de cîteva secunde – e doar o chestie de corecție și dacă a dat o dată sau de două ori din aripă în plus că i-ai dat tu prea mult Energy, ai pierdut concursul.