Mădălin Tănase este campion național la super AS și dublu vicecampion la Fond Yarlingi, a câștigat locul 5 categoria Record național, precum și multe alte titluri la nivel județean, începând de la categoria Fond, Demifond, AS, Super AS, Record, General. În spatele pasiunii sale pentru porumbei se află însă o poveste impresionantă de viață, care arată cât îl poate ajuta pe un om creșterea acestor mici păsări. Provine dintr-o familie problematică, părinții săi s-au despărțit când era mic și era cât pe ce să ajungă într-un centru de plasament. Norocul lui a fost bunica sa, care l-a luat în grijă, deși nu avea o situație financiară foarte bună. Crescând, însă, la țară, în mijlocul naturii, Mădălin a prins drag de porumbei și a început să îi crească în gospodăria fmiliei din comuna Florești, județul Prahova. În paralel, a început să facă sport. Mai întâi lupte la sol, apoi box, kickboxing și arte marțiale. Astăzi este cadru militar și are propria sa academie – Academia de Lupte „Ambiția Mădălin”. Numele nu este ales întâmplător și relevă un dintre cele mai importante calități ale sale. Porumbeii sunt, însă, sufletul său. „Pot să zic că ei m-au crescut și m-au educat într-un stil frumos, pentru că porumbeii au o cultură. Ca orice alt sport, dă dependență, dar este un sănătoasă. M-au ținut departe de toate lucrurile rele”, spune Mădălin. Citiți în rândurile următoare cum este anul său competițional 2018, ce sistem de joc are și cum își ajută porumbeii să se refacă după un concurs greu.
Mădălin, pentru început, spune-ne cum și când a început pasiunea ta pentru porumbei?
A fost o pură întâmplare. La 5 ani, eram cu bunica la școala de la Florești, unde lucra ea, am găsit o carte de Zoologie pe care am răsfoit-o și am văzut doi porumbei voiajori. Imaginea lor m-a fascinat și mi-am propus ca într-un timp scurt să am proprii porumbei. M-am rugat de un vecin să-mi dea două exemplare, iar treptat am mai adăugat altele. Îi țineam într-un dulap mic, adus de la școală de bunica mea. Ea nu era de acord cu pasiunea asta a mea, zicea că nu o să mai învăț carte și într-o zi mi l-a dărâmat. Porumbeii dormeau în nuc, eu plângeam de mila lor și a trebuit să refacă dulapul care era crescătoria lor. De creșterea porumbeilor de curse m-am apucat însă prin 2003, când l-am cunoscut pe marele campion de Fond și Maraton, Bădin Vasile din Brăila. Am achiziționat de la el 47 de porumbei și mi-am propus să fac mare performanță în sportul columbofil românesc. Acum concurez în cadrul Clublui Victoria Florești, afiliat la Uniunea Columbofililor Profesioniști din România. Avem trei crescătorii cu 15 compartimente. Am 80 porumbei la matcă, dintre care 20 sunt de la crescători de renume precum Cosmin Olteanu, Dodin Vasile, Petrică Cococi, Simion Emil, Dumitran Stelian, doctorii Stănescu și Dobre, precum și doctorul Ștefan Anderlik. Am și porumbei achiziționați după sistemul columbodroane. Anul trecut, am câștigat finala Golden Race, locul 1 și locul 5 în 2017, cu un avans de 57 minute de următorul porumbelul.
Ce sistem de joc folosești?
Doar natural, la Fond și Maraton. Îi las să se împerecheze și să reproducă în timpul sezonului sportiv, pentru că atunci când au pui mici la cuib, motivația lor de a se întoarce este maximă.
Cum este anul competițional 2018 ?
Pot să spun că l-am început cu dreptul. La categoria I și a II-a am câștigat următoarele locuri:
- Categoria I, la etapa Adjud nr. 1- locul 2 și locul 7 din 1997 porumbei și un număr de 60 crescători/antrenori
- Pașcani – locul 14 și locul 17 din 1850 porumbei și 61 crescători
- Săveni nr. 1 (etapă foarte dură, cu multe pierderi) – locul I din 1823 porumbei și 63 crescători
- Rădăuți – Prut –locul 2 și locul 14 din 985 porumbei și 49 crescători
- Săveni nr. 2 – locul 1 și locul 2 ( au ajuns amândoi odată, cel care a fost primul la Săvenit nr. 1 este locul 2); din 512 porumbei și 36 crescători; locul 1 la categoria Crescători
- Kremenciuk (Ucraina) - locul 4 pe lansare din 4071 porumbei și 403 crescători
- Pașcani - locul 1 din 647 porumbei și 53 crescători
- Bacău - locul 4 și locul 5 din 385 porumbei și 27 crescători; locul I pe crescători (echipă)
- Săveni - locul 1 și locul 2 din 2849 porumbei și 61 crescători
Cum îi ajuți să se recupereze după o competiție?
A fi antrenor de porumbei înseamnă să și cunoști foarte bine ce conține din punct de vedere chimic alimentația și medicamentația acestor păsări. Se recuperează greu, dacă nu le dai hrana potrivită. Eu folosesc produsele Beyers de doi ani și îi ajută să se refacă repede, dar nu numai, ci și să fie dornici de a pleca în competiție. Și, atenție, nu vorbim de o substanță dopantă, ci de una naturală, folosită pe linie sportivă. Hrana este foarte bună, folosim toate fazele de menținere, încărcare, energizare. Sunt foarte atașat de ei. Eu nu sacrific porumbeii nici dacă mor de foame. Nu aș putea să-i mănânc, cu toate că am fost un copil sărac...
Poate și pentru că fără să-ți dai seama te-au ajutat să te dezvolți sănătos...
Categoric! M-au scăpat de multe lucruri rele. Faptul că îmi concentram mare parte din atenție și chiar din bani pe porumbei, nu m-a lăsat să mă apuc de fumat, de băut sau de droguri. Eu, loc să cumpăr un pachet de țigări, mai bine mă duc și cumpăr vitamine porumbeilor. Nu am mâncat alune toată viața cât au mâncat porumbeii mei într-un an de zile. Oriunde aș pleca, când mă întorc, nici nu deschid casa, că mă duc întâi la porumbei. Toate până la ei. Să vezi că un pumn de carne se întoarce acasă de la 1800 km sau că vine fără un ochi, fără un picior... E ceva incredibil!
Cum se împacă pasiunea pentru porumbei cu profesia ta de cadru militar și antrenor de arte marțiale și culturism?
Perfect! Cred că știți povestea lui Mike Tyson. Pentru mine e un model. Primul pumn din viața pe care l-a dat cuiva a fost la 10 ani, când a vâzut un băiat sucind gâtul unui porumbel. Eu am început să practic sportul în speranța că voi scăpa de problemele sociale cu care mă confruntam. Cu toate că nu am avut posibilități, am luptat. Un rol important l-a avut faptul că am cunoscut doi oameni importanți. Este vorba de colonelul Liviu Ștefănescu și doctorul Adrian Crăciunescu, care la o îmbarcare pe un vas din Ungaria, prin 1991- 1992, au întins mâna către mine și mi-au spus „băi, copile, ai niște calități!”. M-au sfătuit să merg pe calea sportului, am făcut lupte, box, apoi am absolvit Școala Națională de Antrenori, specializarea arte marțiale și kickboxing, centura neagră 2 DAN, și am devenit antrenor. În 2005 am înființat Academia de Lupte „Ambiția Mădălin”. I-am pus și numele meu pentru că denumirile pe care le alesesem nu erau acceptate și fusesem nevoit să refac actele de câteva ori. Avem copii proveniți din diferite medii sociale, și săraci, și bogați. Avem peste o mie de medalii câștigate atât la nivel național, cât și internațional cu sportivii. Le-am adus și porumbei la sală, majoritatea copiilor din academie, fete și băieți, își doresc să devină columbofili. Chiar avem fetițe care cresc porumbei.
Foarte interesant, mai ales că în ziua de azi cei mici nu mai copilăresc atât de mult în mijlocul naturii...
Așa este. Și chiar vreau să trag un semnal de alarmă pe această cale. Este o legendă că, dacă te apuci de un sport, nu mai înveți carte. Uitați-vă să vedeți cât de mult a crescut în ultimii ani rata de obezitate sau de boli cariovasculare la vârste fragede. De ce? Pentru că copilul nu mai cunoaște un animal, o pasăre, nu mai alergă după o minge în câmp, în parc, nu mai mănâncă fructe verzi sau bea apă din râu. Acum dacă mănâncă un măr, care cine știe cu ce a fost tratat. Copilul crede că porumbelul pe care îl vede e găină sau papagal. Este important ca cei mici să aibă contact cu natura. Dacă un copil e angrenat în columbofilie sau într-o altă disciplină, niciodată nu va avea bani să dea pe țigări, droguri, păcănele și alte lucruri necurate care îi poate capta și nenoroci viața. La foarte multe evenimente la care participăm, noi luăm și porumbei cu noi și le explicăm oamenilor de ce sunt niște păsări speciale. Pe timp de război, au fost folosite pe ca ambulanțe, care transportau sânge. De asemenea, a fost folosit ca mesager. Prin urmare, au avut un rol important, au salvat foarte mulți soldați de la moarte.
Aveți un mesaj către cei aflaţi la început de drum în tainele columbofiliei?
Să se documenteze bine în ceea ce priveşte partea anatomică a porumbeilor, să le dea hrană și medicamentație de calitate. Eu recomand produsele Beyers, pentru că am văzut efectele pe porumbeii mei. Și, nu în ultimul rând, să aibă ambiție. Oricine vrea să se apuce să crească porumbei sau să facă parte din Academia de Lupte „Ambiția Mădălin”, să mă contacteze. Ofer gratuit porumbei și sprijin din toate punctele de vedere oricui își dorește să persevereze în aceste direcții.
Comentarii articol
Nu sunt comentarii pentru acest articol.